MODIFICAREA OBIŞNUINŢELOR. CALE DE REDUCERE GRATUITĂ A CONSUMURILOR ENERGETICE

Exploatarea intensivă a resurselor energetice ia permis omului să-şi înlocuiască obişnuinţele străvechi, bazate pe resurse energetice limitate, cu obişnuinţe noi bazate pe energia obţinută din belşug. Stricta necesitate a fost înlocuită cu abundenţa, hărnicia cu comoditatea iar cumpătarea cu risipa. La ora actuală, în societatea modernă, abundenţa dusă până la risipă, plăcerea şi comoditatea s-au instalat ca noi obişnuinţe.

Să luăm câteva exemple. Unele gospodine s-au obişnuit să spele vasele sub jet continuu de apă caldă. Un robinet semideschis consumă într-un minut aproximativ 5 litri de apă. Spălatul veselei rezultate după o masă a unei famili de patru persoane durează aproximativ 10 minute. Se consumă în acest fel 50 litri de apă caldă. Strămoşii noştri utilizau alt procedeu. Cu 10 litri apă fierbinte spălau vasele, iar cu 10 litri de apă caldă le clăteau. Diferenţele de consum energetic şi consum de apă sunt evidente.

În Maramureşul istoric vedem şi astăzi în curţile oamenilor atârnate în garduri sau în trunchiuri de copaci uscaţi, tot felul de oale, ulcele şi doniţe pentru lapte. Se spune că, la acele case conform tradiţiei, ar fi fata de măritat. O fi şi asta, dar adevărul este altul. Vasele pentru mulsul şi păstratul laptelui erau folosite doar pentru acest scop. La golire erau spălate fie doar cu apă, fie cu zer, fie cu apă şi urzici. Nici vorbă de detergent. Erau puse la uscat în gard. Soarele, cu radiaţiile ultraviolete având proprietăţi antiseptice făcea dezinfecţia, iar vântul termina uscarea. Faptul că la următorul muls oalele mai miroseau încă, nu deranja pe nimeni, pentru că miroseau, firesc, a lapte.

Unii bărbaţi s-au obişnuit să se bărbierească cu robinetul de apă caldă parţial deschis. În cele aproximativ trei minute cât durează toată desfăşurarea ,,ritualului” se duc ,,pe apa sâmbetei” vreo 3-5 litri de apă caldă. Strămoşii noştri consumau conţinutul unui ibric de maxim 0,5 litri. Diferenţele de consum energetic şi consum de apă sunt evidente.

Sunt încă multe persoane care obişnuiesc să facă baie în cadă. O baie în cadă consumă 100-150 litri. Un duş de 10 minute consumă aproximativ 30 litri. Din nou o diferenţă evidentă. Iar în situaţia duşului se poate discuta chiar de consumuri mai mici. Un cap de duş care stropeşte fin şi uniform este mult mai eficient decât unul cu picături mari şi jet concentrat. Se poate ajunge şi la consum de sub 10 litri de apă pentru un duş.

Omul, fiinţă biologică, are încorporată în genetica sa mişcare. Îi face bine să facă mişcare, îi aduce sănătate şi vigoare. Dar omul a găsit o mulţime de motive pentru a nu face acest lucru. A abandonat mersul pe jos pentru că ia timp iar timpul costă bani, pentru că necesită efort iar efortul nu este o plăcere, pentru că afară e primăvară, vară, toamnă sau iarnă, pentru că va veni, este sau a trecut ploaia, ninsoarea sau vântul, pentru că Pământul este lung şi lat, pentru că … . Sunt atâtea motive care justifică mersul „pe sus” transformat în obişnuinţă, în timp ce mersul pe jos sau pe bicicletă este practicat doar de câţiva „ciudaţi”.

Tentaţiile minţii dar şi ale pieţei de consum sunt mari. În general orice lucru, chiar şi uşor de făcut manual are o contraofertă tentantă într-un produs pe care dacă îl cumperi, tu nu mai trebuie să faci aproape nimic.

Satisfacţia este garantată, efortul individual este doar să cumperi produsul şi să suporţi consumurile energetice.

Pic cu pic aceste consumuri s-au adunat şi au ajuns la un nivel care ne poate face neplăceri atât la nivel individual cât şi la nivelul vieţii pe Planetă.

Omul a fost înzestrat cu discernământ. Discernământul trebuie practicat, altfel riscă să involueze sau chiar să dispară. Trebuie să ne reactivăm discernământul. Să discernem între ceea ce ne face bine şi ceea ce ne face plăcere, între ceea ce este necesar şi ceea ce este risipă. Trebuie să ne reevaluăm şi obişnuinţele legate de consumurile energetice şi să le practicăm doar pe cele care ne aduc beneficii şi sănătate.

MESAJUL EDITORIALULUI:

O UTILIZARE A CĂZII DE BAIE GENREREAZĂ EMISIA A 1 KG CO2

auditor energetic,

ing. Călin Cebotaru